Wednesday, May 11, 2011

Cateodata...

... te imbolnavesti, te lasa masina, contul e gol, ramai fara scule, pana si modelul de backup anuleaza, te trezesti intr-o noapte ascultand povesti despre pisicutze parasite si KFC si ti se pare ca tot universul se pisa contra vantului tau si invinge. Cateodata se merita toate astea...



Tuesday, May 03, 2011

Fotografia care nu exista

Nu credeam sa ajung vreodata sa postez o fotografie pe care nu am facut-o. Suna ciudat? Este!

Am iesit in martie in cautarea unui castel din Caras. L-am gasit. Singura lui 'mica' problema a fost ca se invecina cu niste consateni manelizati si berificati bine de tot. Drept pentru care ne-a fost destul de greu sa ne desfasuram pe acolo.

Dar a fost bine. Am tras putin si cu folos. Cand sa plecam, soarele-si dorea sa apuna in mod artistic si-am zis sa profit. Am gasit un cadru frumos cu un gard de lemn si doi copaci care-si proiectau contururile pe cerul aprins. Fixez lumina si-i explic Tominei in mare cadrul si 'pose'-ul. Fac cateva teste si cand sa ne apucam de cadrul efectiv, ne-am trezit asediati cu pietre si injuraturi de catre colegii mai sus mentionati. Si pentru ca eram in inferioritate numerica am hotarat ca o decolare rapida ar fi indicata. Asa am ramas eu fara cadru dar intreg ca sa va povestesc intamplarea.

Cheerio!




Tuesday, March 01, 2011

Deea?

Imi faceam ordine in calendar si mi-a scapat scroll-ul pana in septembrie 2010, unde in drept cu 1 septembrie aveam scris "Deea?". Acel semn al intrebarii este prezent in permanenta cand programez o sedinta foto cu un model. Niciodata nu stii cand amana, anuleaza sau pur si simplu nu apare.


Dar Deea a aparut, ne-am intalnit in Deva, pe o ploaie enervant de marunta si-am urcat la o cabana in munti. Am asteptat doua zile sa se opreasca ploaia, timp in care era sa luam foc in cabana de la o priza care a transformat jumatate din cabana intr-un spectacol pirotehnic de fum. Noroc ca eram singurii clienti cazati deci camere libere erau la discretie. Plecam cu buzele umflate, o dezamagire profunda si o promisiune ferma de a reveni acolo in 2011 pentru a poza intr-unul din cele mai magice locuri de la noi, si coboram spre defileul Jiului cu sperante de vreme mai buna. Un canion pe care-l ochise Stefan era inundat de ape negre si involburate dar cand am iesit din defileu parca am iesit din Mordor.


Soare si frumos la Targu Jiu de parca toti norii de pe lume s-au lovit de munti si-au ramas acolo. Pierdem ziua pe Cheile Sohodolului printre bolovani si stanci si aterizam spre seara la Severin. Cat mai tarziu posibil pentru ca Oana lua lectii de condus si strazile orasului nu erau sigure in timpul zilei. Stabilim tabara la Cristi, el ne canta la chitara, noi ii intoarcem bucataria cu susul in jos pentru a produce niste clatite cu Pepsi (reteta valceana, cica), pozam pe la Dunare si dupa doua zile de Severin o taiem prin Caras. Pozam pe la cabane parasite, mori de apa si spre seara revenim la Timisoara unde ne asteapta Bob si o noapte lunga-lunga la River Deck.


Mi-a fost foarte greu sa scriu in 2010 si vad ca si acum imi este greu sa scriu despre 2010. Calendarul de anul trecut a fost al dracului de incarcat. Cred ca mi-a fost teama ca daca ma opresc n-o sa mai pot porni, asa ca am alergat non-stop. Nu te poate pune nimic jos daca nu te pui tu, in primul rand. Daca alergi inseamna ca esti in picoare, nu?


Wednesday, February 16, 2011

Fata cu Parul Rosu


Planuiam sa stau cu capul la cutie in 2011, sa inchei cateva proiecte mai vechi si sa incep altele noi. Dar nu mi-a iesit. Niste oameni minunati cu o micuta cafenea cu iz de galerie mi-au facut o oferta pe care nu am putut sa o refuz: doua expozitii foto personale gazduite de ei in 2011.


"Fata cu Parul Rosu" este prima dintre ele, o colectie nascuta dintr-o colaborare foarte reusita cu un model extraordinar. Am cunoscut-o in 2008 si de atunci ne-am intalnit si am lucrat impreuna de nici-nu-mai-stiu-cate ori, in nici-nu-mai-stiu-cate locuri din tara. Am ales locurile ca sa sublinez in principal doua idei: ca natura a fost EXTREM de darnica cu neamu' asta si ca neamu' asta este extrem de distructiv cu istoria si vestigiile sale. Admiri niste ruine si trebuie sa iti pui in functiune toata imaginatia de care dispui pentru a incerca sa vizualizezi cum arata locul respectiv odata.


Un superb castel cu o poarta impresionanta pazita de doi inorogi impunatori din piatra, impanziti acum de buruieni, sta in paragina cu jumatate din parcul sau transformat in terenul de fotbal al satului. Portile masive sunt prabusite langa santul de aparare, acum, groapa de gunoi comunala. Trei din cele patru ziduri de aparare sunt de mult daramate iar ce-a ramas din curtea interioara a devenit locul favorit pentru mici si gratare al bastinasilor.



Fiecare loc are povestea lui, fie ca e vorba de un fort roman prea putin scos la suprafata, un conac sasesc decrepit sau o vale mioritica proverbiala. Fermecatoare, senzuala si totusi fragila, Fata cu parul rosu m-a ajutat sa spun povestile acestor locuri de mult uitate sau necunoscute vreodata.

Va astept vineri, 25 februarie, la Cafe Tribuna din Arad sa povestim pe indelete despre acestea.

Wednesday, February 02, 2011

Nuci si alte cele



Nu inseamna ca daca scriu rar o sa o fac si bine. Acestea fiind zise, here goes:


Precum nuca are o relatie speciala cu peretele si aparatul foto are relatii similare cu cateva situatii destul de des intalnite. Mi se pare cel putin penibil sa te afisezi cu aparatul foto la gat, daca nu ai fost platit pentru asta, la:

  • Targuri auto, tuning, erotice etc unde e plin de pisicute imbracate mai mult sau mai putin sumar, platite sa stea si sa zambeasca frumos. Apoi sa mergi acasa, urci pozele pe net si de autoproclami pozograf de 'gleimar'

  • Parada modei de la mall, unde de obicei curge un rau al inexperientei si al nesigurantei, niste copile care se viseaza pe catwalk-urile de la Milano si Paris. Flash news: degeaba pozezi acolo, asta nu te face fotograf de 'feishan'

  • Club sau discoteca, unde, de cele mai multe ori, DSLR-ul este tarat pe post de extensie falica de cateva mii de euro. Va trebui sa-l feresti, sa-l pazesti, un factor de stres inutil. Lasa-l acasa si du-te distreaza-te cu prietenii!

  • Nunta sau botez, atunci cand esti doar un invitat. Lasa camera foto acasa. Mai mult ca sigur ca e cineva platit pentru a imortaliza momentele evenimentului si mai mult ca sigur il vei incomoda in a-si face treaba la un moment dat. Nu iti fa un scop in viata din a 'scoate' un cadru cu care sa-l 'umilesti', ocupa-ti timpul simtindu-te bine alaturi de prietenii tai care serbeaza un eveniment deosebit.