Forever and ever
Multa lume cauta pe gugal in perioada asta (cred ca e sezon) dupa "nunta", "foto nunta" sau "fotografii de nunta". Si site-urile de specialitate s-au inmultit exponential. Toata lumea are "sfaturi" in legatura cu acest subiect. Si imediat sub linkul cu sfaturi in legatura cu alegerea fotografului de nunta este linkul cu "Oferta noastra". Un fel de "sa punem lupul paznic la oi".
Cei care se ocupa exclusiv cu asta ar trebui sa fie standardul in piata dar cu regret trebuie sa afirm ca mi se pare ca au ajuns sa se ocupe cu asta cei care (am impresia) nu-s buni la nimic altceva. Replica aia cu "would you trust forever to just anyone" mi-a ramas in cap. Imi arata prietenii fotografii facute de ei ca invitati la nunti care au ajuns in albumul de nunta al mirilor pentru ca cele realizate de "fotograful nuntii" au fost fie arse, fie subexpuse, incadrate dezastruos, culori fie gen "Curcubeul aromelor Skitles" fie spalacite rau de tot, fara pic de feeling sau atmosfera. Se vede ca-si fac treaba cu sila, e doar un alt job pentru ei. Si cand nu pui suflet inainte sa apesi pe declansator nu iese nimic. Am simtit asta pe pielea mea. Recunosc lejer ca-s dezastruos la fotografiat peisaje pentru ca nu ma misca. Nu simt nimic cand incadrez trei copaci, un nor si un soare spre apus. Si asta transpira in fotografia realizata. E pur si simplu cimpie. Cand am o persoana in cadru simt provocarea. Sa prinzi momentul, sa-i furi un gram de suflet pe care sa-l daruiesti fotografiei tale. Esti acolo cu tot ce ai si cu tot ce simti. Si nu intotdeauna iti iese, dar se vede c-ai dat tot din tine.
Fotografia de nunta ESTE o provocare majora incarcata in primul rand de o responsabilitate fantastica. Mirii ti-au incredintat imortalizarea unor momente unice, ti-au acordat o incredere pe care daca o inseli pagubele sunt iremediabile. Ma uitam la adevaratii profesionisti ai domenilui. Acest nivel minim de care vorbim aici pare pentru ei o joaca. Provocarea lor vine in a surpinde lucruri inedite, trairi, sentimente, momente unice incarcate de emotie. Cand simti atmosfera si emotia momentului intr-o fotografie poti spune ca e o fotografie buna.
Am acceptat in aceasta luna o provocare de acest gen. Inca nu stiu ce mi-a iesit. La ora la care scriu aceste randuri mirii sunt in luna de miere. N-au vazut fotografiile. Ma incearca o nerabdare sa le vad reactiile cand le vor vedea pentru prima data dar si o frica in acelasi timp. Daca le-am inselat increderea? Daca "ce-ai tu mai bun" nu este "indeajuns"?
Cei care se ocupa exclusiv cu asta ar trebui sa fie standardul in piata dar cu regret trebuie sa afirm ca mi se pare ca au ajuns sa se ocupe cu asta cei care (am impresia) nu-s buni la nimic altceva. Replica aia cu "would you trust forever to just anyone" mi-a ramas in cap. Imi arata prietenii fotografii facute de ei ca invitati la nunti care au ajuns in albumul de nunta al mirilor pentru ca cele realizate de "fotograful nuntii" au fost fie arse, fie subexpuse, incadrate dezastruos, culori fie gen "Curcubeul aromelor Skitles" fie spalacite rau de tot, fara pic de feeling sau atmosfera. Se vede ca-si fac treaba cu sila, e doar un alt job pentru ei. Si cand nu pui suflet inainte sa apesi pe declansator nu iese nimic. Am simtit asta pe pielea mea. Recunosc lejer ca-s dezastruos la fotografiat peisaje pentru ca nu ma misca. Nu simt nimic cand incadrez trei copaci, un nor si un soare spre apus. Si asta transpira in fotografia realizata. E pur si simplu cimpie. Cand am o persoana in cadru simt provocarea. Sa prinzi momentul, sa-i furi un gram de suflet pe care sa-l daruiesti fotografiei tale. Esti acolo cu tot ce ai si cu tot ce simti. Si nu intotdeauna iti iese, dar se vede c-ai dat tot din tine.
Fotografia de nunta ESTE o provocare majora incarcata in primul rand de o responsabilitate fantastica. Mirii ti-au incredintat imortalizarea unor momente unice, ti-au acordat o incredere pe care daca o inseli pagubele sunt iremediabile. Ma uitam la adevaratii profesionisti ai domenilui. Acest nivel minim de care vorbim aici pare pentru ei o joaca. Provocarea lor vine in a surpinde lucruri inedite, trairi, sentimente, momente unice incarcate de emotie. Cand simti atmosfera si emotia momentului intr-o fotografie poti spune ca e o fotografie buna.
Am acceptat in aceasta luna o provocare de acest gen. Inca nu stiu ce mi-a iesit. La ora la care scriu aceste randuri mirii sunt in luna de miere. N-au vazut fotografiile. Ma incearca o nerabdare sa le vad reactiile cand le vor vedea pentru prima data dar si o frica in acelasi timp. Daca le-am inselat increderea? Daca "ce-ai tu mai bun" nu este "indeajuns"?
5 comments:
frumoase fotografiile, cu adevarat impresionante doar vreo 7...asteptam reactia mirilor. apropo, ai fost fotograful principal la eveniment?...
Multumesc mult pentru comentariu. Eu sunt fericit daca te impresioneaza macar o fotografie de a mea. :p
Si, da, am fost fotograful principal.
f.f.faine! respect
"cu regret trebuie sa afirm ca mi se pare ca au ajuns sa se ocupe cu asta cei care (am impresia) nu-s buni la nimic altceva."
Permite-mi sa te contrazic. Poate nu prea ai vazut galerii de fotografii de nunta, din cauza ca majoritatea mirilor nu vor sa-si impartaseasca aceste momente cu oricine, si de obicei refuza sa fie afisati pe net in vreo galerie. Asta nu inseamna ca fotografii de nunti din Romania sunt slabi. Sunt multi slabi, dar sunt si multi buni.
Cat despre fotografiile aici afisate, da sunt bunicele, sunt mai bune decat a multora care se ocupa numai de asta, dar stii si tu ca poti cu mult mai mult, nu-i asa?
Multumesc pentru comentariu.
Din pacate (sau nu) nu m-ai contrazis deloc. Sunt unii buni, sunt unii slabi. Nu o sa ma hazardez sa dau un procentaj pentru ca este extrem de subiectiva treaba si nici nu as vrea sa dau drumu la polemici interminabile aici. Nu exclud sansa sa fi avut un ghinion EXTRAORINAR si marea parte din ce am vazut eu produs pe plaiuri autohtone sa fie slab calitativ, dar sansele, zic eu, sunt mici. Cred ca am o imagine cat-de-cat relevanta a nivelului pietei, NEFORMATA online, ci hands-on la cine are de aratat fotografie de nunta, ca nuntas sau fotograf.
Moreover, pe blogul MEU, imi exprim parerile MELE si pace. Nu obisnuiesc sa ma cert cu cititorii, si m-as multumi sa nu fiu citit de cine nu imi agreeaza ideile.
Oricum, motivul enuntat de tine nu mi se pare valid, pentru ca daca te ocupi cu asta se presupune ca ai cativa zeci de clienti pe anual si este imposibil ca toti sa nu permita folosirea lucrarilor pentru promovare. Poate unul, doi desi stau si ma gandesc ca daca m-as ocupa exclusiv de acest gen de fotografie as avea in contractul de prestare de servicii clauza care sa-mi permita self-promotion cu lucrarile realizate.
Cheers!
Post a Comment